duminică, 1 mai 2011

Turur Romaniei

Buna aideti sa incepem un tur al Romaniei.Romania Turistica.Am scris acest Link ca sa cititi acesta minunata Tara,Romania.Incepem Cu Bucurestul si vreau sa mergem pas cu pas ca sa incelegeti ce frumoasa ie Romania.Va doresc o Sa va bucurati cu aceste scrisuri ale Tarii;&;Castelul  Vlad Tepes din Bucuresti
Unde se afla Castelul Vlad Tepes si cand se viziteaza
Castelul Vlad Tepes se afla pe strada Candiano Popescu din Bucuresti, la numarul 6, in imediata apropiere a Parcului Carol (Libertatii). Constructia se viziteza doar de doua ori pe an: de Ziua Eroilor (Inaltarea Domnului) si de Ziua Armatei, pe 25 octombrie. Castelul Vlad Tepes se viziteaza atat de rar deoarece trebuie sa urcati niste scari inguste si prost luminate, foarte periculoase. Cladirea nu a mai fost reparata din 1990. Pentru a ajunge in turn, trebuie sa urcati pe o scara de lemn, construita in spirala. De pe platforma turnului se poate admira Parcul Carol I si panorama Bucurestiului. Castelul este o bijuterie arhitectonica si un punct de atractie deosebit pentru cei care viziteaza Mausoleul si Mormantul Soldatului Necunoscut aflate in Parcul Carol. O fila de istorie Castelul Vlad Tepes a fost construit in 1906, cu ocazia a 40 de ani de domnie a regelui Carol I, cand, pe Campia Libertatii, a fost organizata Expozitia Generala Romana. Destinatia initiala a constructiei a fost crearea unui turn de apa care sa alimenteze aceasta expozitie. Arhitectura constructiei nu corespundea insa cerintelor estetice ale regelui Carol. S-a gasit imediat o solutie ingenioasa de a masca rezervorul de apa. Arhitectii Stefan Burcus si V. Stephanescu au hotarat ca edificiul sa reproduca la o scara mai mica castelul lui Vlad Tepes de la Poienari din judetul Arges. Astfel, rezervorul de apa a fost montat direct in interiorul turnului cetatii. Bazinul de apa nu a functionat insa niciodata. La vremea respectiva, castelul a fost destinat expunerii de obicte de arta. Familia regala a revenit la castel in nenumarate randuri pentru a admira tablourile cu motive religioase. Castelul Vlad Tepes a avut mai multe functii. In 1940 a devenit corp de garda pentru o unitate militara. In 1945, camerele castelului au fost transformate in dormitoare pentru femeile care lucrau la amenajarea parcului Carol. Dupa anii 1990, edificiul a fost utilizat drept corp de garda pentru o subunitate de jandarmi, care indeplinea asigura paza la cateva banci din Capitala. Din septembrie 2004 a devenit sediul Oficiului National pentru Cultul Eroilor. In parcul Carol din Bucuresti exista un castel, mai putin cunoscut publicului. Castelul are un farmec aparte si atrage privirile trecatorilor prin aspectul medieval, datorita zidurilor de caramida rosie, si prin turnul care domina imprejurimile. Multi cred ca edificiul a fost locul unor orori umane de nedescris si ca acum este bantuit de fantomele surghiunitilor. Insa aceste povesti sunt departe de adevarul Opera Nationala din Bucuresti Mic istoric Institutia Operei a existat in Romania inca din anul 1885, chiar daca nu avea o cladire special amenajata pentru acest lucru. In 1885 se infiinteaza trupa lirica bucuresteana care avea un repertoriu variat. Cel care a fondat aceasta institutie a fost compozitorul George Stephanescu. Infiintarea operei Romane a avutloc insa in 1921, cand a primit finantare din partea guvernului. Premiera absoluta a Operei Nationale a avut loc in 1921, cu opera Lohengrin, sub bagheta lui George Enescu. Actuala cladire a Operei Romane are o capacitate de 2200 locuri si a fost ridicata in 1953, dupa planurile arhitectului Octav Doicescu. La acea vreme, Opera era cunoscuta sub denumirea de Teatrul de Opera si Balet. Cladirea a fost inaugurata pe 9 ianuarie 1954, cu spectacolul Dama de pica de Piotr Ilici Ceaikovski. Fatada cladirii are un portic cu trei arcade monumentale, impodobite cu statuile a patru muze, si trei usi de acces care permit intrarea in holul inaltat pe doua nivele. Sala de spectacole are forma de potcoava. In sala de spectacole se afla un candelabru cu 100 de brate de cristal aurit. La ultimul etaj al cladirii exista Muzeul Operei. Aici sunt expuse documente, fotografii si costume folosite in spectacolele de la Opera. In fata cladirii se afla statuia lui George Enescu, o sculptura in bronz realizata de Ion Jalea. Opera Spectacolul de opera are o veche traditie in Romania. Astfel, in 1843 se inaugureaza la Bucuresti primul Teatru italian, cu opera Norma de Bellini, urmata de Lucia din Lamermoor de Donizetti, Barbierul din Sevilla si Cenusereasa de Rossini. Printre cantaretii de succes ai Operei Romane se numara Euphrosyna Vlasto, Cornelia Cretu-Hollosi, Rozalia Bodea, Elena Teodorini, Grigore Gabrielescu, Dimitrie Popovici-Bayreuth,Giovanni Dimitrescu sau Margareta Iamandi. Acesti artisti au fost apreciati la Scala din Milano, la Metropolitan din New York, Grand Opera din Paris, dar si la Operele din Sankt Petersburg, Bayreuth sau Rio de Janeiro. Cea mai cunoscuta soprana a acelei epoci a fost Haricleea Hartulary, pe care Saint-Saens o botezase Darclee. Interpreta a rolului Tosca in opera omonima a lui Puccini, compusa special pentru ea, Darclee era prietena apropiata cu Leoncavallo si dublura Adelinei Patti in rolul Marguerite din Faust de Gounod. In epoca de aur a Operei Romane, in sala de spectacole puteau fi auzite opere ale unor compozitori celebri in acele vremuri precum Rossini, Donizetti, Bellini, Verdi, Gounod, Puccini sau Wagner. De asemena, scena operei era si un imporant reper in cultura internationala si gazduia nuemroase evenimente la care participau celebritati din straintate, printre care se numara Adelina Patti, Maeville sau Felix von Weingartner. Balet In 1924, la Opera Nationala din Bucuresti, se infiinteaza prima companie de balet din Romania. Primul spectacol montat la Bucuresti este Lacul Lebedelor, in 1932, cu o distributie alcatuita in intregime din dansatori romani. In acelasi an sunt prezentate in premiera mai multe balete romanesti: La Piata si Demoazela Mariuta de Mihail Jora si Nunta in Carpati de Paul Constantinescu. Din 1953 repertoriul se imbogateste cu divertismente de balet si miniaturi coregrafice care insumeaza aproximativ 50 de lucrari create in stiluri diferite, de la academic la neoclasic si modern: Rapsodia romana de George Enescu, Preludiu la dupa-amiaza unui faun de Claude Debussy, Rapsodia albastra de George Gershwin sau Seherazada de Nicolai Rimski Korsakov. Printre marile stele ale baletului romanesc se numara Irinel Liciu, Gabriel Popescu, Valentina Massini, Sergiu Stefanschi, Magdalena Popa, Ileana Iliescu, Elena Dacian, Gheorghe Cotovelea, Marinel Stefanescu, Petre Ciortea, Ioan Tugearu sau Rodica Simion. De-a lungul timpul, pe scena operei din Bucuresti au urcat personalitati precum Vladimir Vasiliev, Ekaterina Maximmova, Mihail Barisnikov, Maina Gielgud, Elisabeth Platel, Jean Guizerix, Willfried Piollet, Margot Fonteyn, Birgit Culberg, Mats Ek, Andrian Fadeev, Anton Bogov, Giuseppe Picone, Alina Cojocaru sau Johan Kobborg. Alte evenimente Pe langa programul zilnice de spectacole de opera si balet, Opera Nationala din Bucuresti organizeaza si alte evenimente speciale precum spectacole aniversare sau omagiale, expozitii, seri de gala, recitaluri, cursuri de balet sau master-class-uri. Muzeul Aviatiei din Bucuresti Muzeul Aviatie din Bucuresti este un muzeu relativ nou, insa cu exponate pline de istorie. Aici vei avea ocazia sa vei documente si fotografii inedite despre istoria aviatiei romanesti, obiecte care au apartinut pionierilor aviatiei romanesti precum Traian Vuia, Aurel Vlaicu sau Henri Coanda. Tot la acest muzeu ai ocazi sa vei si aparate inedite de zbor, rachete sau piese de artilerie. Mic istoric Muzeul Aviatiei a fost infiintat in 1990 printr-o hotarare de Guvern, pentru a oferi publicului larg posibilitatea de a cunoaste cele mai importante momente ale aviatiei romanesti. Astfel, publicul are ocazia sa afle lucruri interesante despre Fortele Aeriene Romane prin intermediul documentelor, machetelor, fotografiilor si a altor materiale valoroase. Cel care a initiat idea unui muzeu al aviatiei romane a fost istoricul Nicolae Iorga. Dupa primul razboi mondial, Liga Nationala Aeronautica din Romania a facut primele demersuri pentru adunarea intr-un muzeu a materialelor capturate de armata romana. Pana in anul 1990, toate documentele muzeului au fost transferate la Muzeul Militar National. Dupa anul 1990, muzeul a primit un spatiu nou, in incinta aeroportului Baneasa. Muzeul Aviatiei este format din trei sectii: Istoria aeronauticii nationale si universale, Tehnica de forte aeriene si Istoria rachetelor si a cercetarii spatiale. Aceasta sectie se afla insa la Medias. Muzeul cuprinde 24 de colectii, cinci arhive documentare cu peste 15.000 de titluri. Multe dintre aceste documente au apartinut pionierilor din aeronautica romaneasca si mondiala. Tot in cadrul muzeului se gasesc peste 20 de mii de volume specializate. Punctul principal de atractie al muzeului este insa parcul cu cele peste 60 de aeronave, piese de artilerie, rachete antiaeriene si radare. Ce poti vedea la Muzeul Aviatiei In cadrul muzeului exista mai multe sali, care au primit denumirile a mari personalitati din spatiul aerian romanesc, personalitati care au ramas in istorie. Astfel, in sala Aurel Vlaicu ai ocazia sa vei obiecte personale ale inventatorului, documente, brevete, scrisori, fotografii originale, masca mortuara. Sala Henri Coanda curpinde o colectie unica in lume, cu 80 de colete, diplome, pliante, fotografii, stenograme, insigne, manuscrise originale, scrisori si obiecte personale. In sala Traian Vuia vei gasi documente despre istoria aeronauticii romane si universale. In cadrul muzeului exista si sali dedicate si altor personalitati precum Smaranda Braescu, Elie Carafoli, Henri August, Petre Ivanovici, Francisc Galeno sau Alexandru Marcu. In aceste sali ai ocazia sa vezi sute de fotografii originale, documente despre momentele de varf ale aeronauticii romanesti, motoare, machete sau diverse tipuri de aparate de zbor. Daca ajungi la Muzeul Aviatiei vei admira si parcul de aeronave civile si militare, motoare de aviatie, armament de aviatie, piese de artilerie, aparate de bord si echipamente de navigatie. Tot in cadrul muzeului mai poti vedea documente si fotografii despre zborul din 18 martie 1906 al lui Traian Vuia, documente despre primele scoli de pilotaj din Romania, schite originale si parti componente ale aparatului Vlaicu No.II, model 1912, documentele ale aviatiei romane din primul si al doilea razboi mondial, componente originale ale avioanelor Me109G si Fochewoolf 190A, simulatoare de aviatiem achetele avioanelor Vlaicu No.II si Vlaicu No.III, Farman 40, Nieuport 11bb, IAR 27, IAR 95, IAR 99, bombe de aviatie romanesti sau prototipul aparatului de zbor Virvase, creat de Justin Capra Unde se afla muzeul Muzeul Aviatiei din Bucuresti se afla pe strada Fabrica de Glucoza, la numarul 2. Muzeul este deschis de marti pana vineri, intre orele 9.00 - 16.00, iar in zilele de sambata si duminica intre orele 10.00 - 17.00. Pentru a vizita insa Muzeul Aviatiei trebuie sa ai la dispozitie in jur de patru ore. Curtea Veche din Bucuresti. Curtea Veche a fost prima curte domneasca din Bucuresti si era formata dintr-un palat, o biserica, cancelarii domnesti si gradini impresionante. In prezent, Curtea Veche este un muzeu in aer liber unde se organizeaza festivaluri si targuri de arta medievala, concerte si piese de teatru. Curtea domneasca se intindea pe suprafata cuprinsa astazi intre strazile Halelor, Selari, Lipscani, Baratiei si Calea Mosilor. De-a lungul timpului, Bucurestul a suferit insa modificari urbanistice majore si vechea curte nu mai corespunde acum cu descrierile vechi. Accesul in curtea domneasca se facea prin doua porti opuse. Prima poarta era amplasata la intersectia strazilor Smardan cu Halelor si a avut mai multe denumiri: Poarta de Sus, Turnul despre Nemti si Clopotnita Domneasca. A doua poarta era situata in locul in care porneste strada Mosilor si era denumita Poarta de Jos. In secolul al XVI-lea, domnitorul Mircea Ciobanul angajeaza mesteri pentru refacerea curtii domnesti, care redevine in scurt timp atractia orasului. Intreaga activitatea a capitalei se desfasoara in jurul curtii domnesti. Din 1649 Bucurestiul devine capitala tarii, iar in timpul domniilor lui Matei Basarab si a lui Constantin Brancoveanu, curtea domneasca capata o deosebita stralucire si importanta. Constantin Brancoveanu construieste "casa mare", o resedinta a doamnei, odai de zid pentru garda, baia domneasca si numeroase gradini, care fac deliciul vizitatorilor straini. De-a lungul timpului cetatea domneasca a suferit numeroase schimbari si a fost distrusa in repetate randuri de incendii, cutremure si atacuri ale otomanilor. Atunci cand Alexandru Ipsilanti ajunge la domnia Tarii Romanesti el este nevoit sa isi mute resedinta. Curtea Domneasca ajunge de nelocuit si domnitorul ordona construirea unei noi cetatii, pe Dealul Spirii. Dupa construirea acesteia, cladirile vechii curti, ajunse in stare de ruina, au fost cunoscute sub numele de Curtea Veche.In prezent, complexul arhitectural Curtea Veche este in restaurare. Cladirile care mai amintesc de frumusetea si dezvoltarea vecheii cetati a Bucurestilor sunt cele care o imprejmuiesc: Hanul lui Manuc si Parohia Sfantul Anton, construita in 1545 de voievodul Mircea Ciobanul. Unde se afla si cand putem vizita Curtea Veche Curtea Veche se afla pe strada Franceza, la numerele 25-31, in zona Unirii. In prezent, Curtea Vechea are statut de muzeu in aer liber. Muzeul Curtea Veche a foat inaugurat in 1972 si reprezinta o amenajare originala a vestigiilor resedintelor domnesti din secolele XVI-XIX. Si acum se mai pot vedea fundatiile cetatii din secolul XIV si zidurile din piatra ale cetatii Bucurestilor. Muzeul este deschis de marti pana duminica, intre orele 10-15, ziua de luni fiind inchisa. Intrarea este liberadesfasurare a numeroase evenimente culturale: lansari de carte, expozitii de pictura, fotografie sau gravura si concerte de muzica clasica si medievala, spectacole de teatru, scenete si animatie pentru copii, Comedia dell’arte, teatru de papusi, ateliere de confectionare de papusi traditionale, spectacole folclorice si dansuri traditionale. Cele mai importante evenimente care au gravitat in jurul acestui edificiu vechi au fost festivalul D'ale Bucurestilor, Serile de arta medievala Craii de la Curtea Veche si numeroase targuri cu produse traditionale romanesti si handmade.Daca vreti sa retraiti o parte din farmecul Bucurestiului medieval, in perioada 13-15 martie 2009, la Curtea Veche are loc o expozitie de produse handmade. In cadrul expozitiei pot fi admirate produse create manual, care au fost inspirate din aceasta perioada: bijuterii, haine, accesorii vestimentare, decoratiuni, precum si o expozitie de fotografii ale Parcul Carol Parcul Carol sau Parcul Libertatii din Bucuresti, amplasat in sectorul 4, pe Dealul Filaretului - parc cu lac de agrement, cascada de apa, moschee, monumente istorice, spectacole in aer liber. In interiorul parcului au fost construite Arenele Romane, un complex destinat spectacolelor in aer liber si o moschee in apropierea lacului de agrement. Inaugurarea triumfala a Parcului Carol a avut loc in anul 1906, pentru a sarbatori anii gloriosi ai Regatului Romaniei sub sceptrul lui Carol I. Suprafata initiala a parcului a fost de 36 ha. Parcul este amenajat in stil mixt, cu o latura peisagistica dominanta, vegetatia fiind amplasata in jurul Aleii Centrale - construita intr-un stil geometric. La amenajarea parcului au fost folositi 4.206 de arbori mari, 5.983 arbori coniferi, 48.215 arbusti precum si numeroase plante si flori. Parcul continea si cateva pavilioane expozitionale si cladiri anexate acestora. Conform planurilor intocmite de Stefan Burcus, Victor G. Stefanescu, I. Berindei a fost construit un castel de apa, denumit Cetatea lui Vlad Tepes. In fata Palatului Artelor, devenit ulterior Muzeul Militar pana in 1938, an in care palatul a luat foc si a fost demolat dupa cutremurul din 1940, a fost construita o cascada mare dupa planurile arhitectilor Petculescu si Schindl. Parcul Carol este inscris pe Lista monumentelor istorice din 2004. Cam aita punem capat Turului bucurestului.Ramaneti si veti afla si alte OrasGiurgiu. Cele mai vechi mărturii ale unei așezări omenești în arealul Giurgiului datează din Mezolitic (mileniile 10-7 î.Hr). După cum atestă cercetările arheologice, zona Giurgiului a fost dens populată în perioada dacă (secolul I î.Hr). Se ipotizează că în apropiere era localizată capitala lui Burebista, la Popești, pe râul Argeș. Împăratul roman Iustinian (483-565) a construit aici orașul Theodorapolis. Giurgiu 1848S-a propagat până în zilele noastre, ipoteza că orașul Giurigiu ar fi fost fondat de genovezi și numit după sfântul protector al Genovei (San Giorgio). Această credință apărută în secolul al XIX-lea, deși larg difuzată, a fost respinsa ulterior de specialiși și ea nu mai constituie astăzi o ipoteză de lucru valabilă [3]. Prima mențiune sigură a cetății Giurgiu este în documentul Codex Latinus Parisinus de la începutul secolului al XV-lea, sub forma Zorio. Mențiunea alăturată: "loc pustiu" sugerează distrugerea cetății în timpul campaniei otomane din 1394 împotriva lui Mircea cel Bătrân[4]. În 1420 a fost cucerit de Imperiul Otoman care dorea astfel să dețină controlul traficului pe Dunăre. Otomanii au numit Giurgiul "Yergöğü". Fiind un oraș fortificat, Giurgiul a jucat un rol important în războaiele frecvente dintre români și turci pentru controlul Dunării, în special în încercările lui Mihai Viteazu de a stăvili atacurile turcești, iar mai apoi în războaiele ruso-turce. În 1659 Giurgiul a fost ars din temelii. În 1829 zidurile și fortificațiile au fost complet distruse, astfel că singura apărare care-i mai rămânea era castelul amplasat pe insula Slobozia, legată de țărm cu un pod. Prima cale ferată din Regatul României a fost construită între București și Giurgiu, stația de la Giurgiu fiind inaugurată la 1 noiembrie 1869. Până la instaurarea regimului comunist în România a fost reședința județului Vlașca. Între 1952-1954, regimul comunist, sprijinit de URSS, a construit Podul Giurgiu-Ruse (sau Podul Prieteniei), primul pod peste Dunăre care leagă România de Bulgaria. Giurgiu a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968 Zona Geografica.Giurgiu se situează în extremitatea sudică a României ,pe malul stâng al Dunării, într-o zonă mlăștinoasă, la 65 km sud de capitala București,formand o Euroregiune cu orasul vecin, bulgar, Ruse (Pyce). Orasul se intinde atat in Campia Burnazului cat si in Lunca Dunarii, solul fiind nisipos. Amplasat la intersectia coridorului Pan-European 9 fluvial si coridorul Pan-European 7 auto. Turism:Mausoleul Eroilor. Mausoleul a fost construit între anii 1926-1934 din inițiativa filialei Societății „Cultul Eroilor“ din orașul Giurgiu, după un plan al arhitectului State Baloșin. El este situat pe locul fostului cimitir al eroilor, aflat în parcul spitalului. În mausoleu sunt înhumate osemintele a 632 de eroi, dintre care 350 eroi români (identificați), 69 eroi germani (identificați) și 213 eroi (necunoscuți) decedați la Giurgiu, Naipu, Prunaru și Bălăria sau în prizonierat în Bulgaria. Mausoleul este inscris la pozitia nr. 251, având codul GR-II-m-B-14877.02, în “Lista monumentelor istorice”, actualizată prin Ordinul ministrului Culturii și Cultelor nr. 2314 / 8 iulie 2004. Turnul cu ceas, simbolul oraşuluiObiective ce merită vizitate: Turnul cu ceas Parcul Alei Parcul Mihai Viteazul Portul Ramadan Ruinele cetății Giurgiului Strada Gării, stradă cu numeroase clădiri istorice Teatrul Valah Ateneul Nicolae Bălănescu TURNUL CU CEAS.Această construcție din Giurgiu datează din timpul ocupației otomane. În acea perioadă turcii au construit din piatră un foisor pentru a putea supravegea împrejurimile. Acest turn are o înălțime de 22 de metri. După ce turcii au fost alungați, această construcție a suferit cateva modificari. I s-a adăugat un ceasornic, care in prezent este înlocuit de unul nou, iar cel original aflându-se la muzeul de istorie Teoharie Antonescu din orașul Giurgiu. În timpul conducatorului Nicolae Ceaușescu acest monument se afla în centrul orașului, înconjurat de un mare parc în formă de farfurie, format doar din arbori de tei. Acest parc era cunoscut precum Farfuria cu tei. În 2007 a fost reparat. Parcul Alei, plin de amintiri Cei care se plimbă astăzi prin “Alei”, unul dintre primele parcuri din România, nu mai ştiu că la început a fost un parc cu tei în care muzica de fanfară era la ea acasă. Unul dintre reperele turistice ale Giurgiului, Parcul Alei a fost amenajat pe parcursul mai multor ani, din 1831, când s-a început şi sistematizarea oraşului. În anul 1840, aici au fost plantaţi 200 de tei şi, totodată, s-a construit un bufet şi un pavilion pentru muzică. Felinarele care îl luminau utilizau lumânări de seu şi patru paznici, asigurau, doi câte doi, paza, ziua şi noaptea, non stop. Astăzi, speciile de copaci din Parcul Alei sunt mult mai diverse, de la platani şi ginko biloba, până la ulmi, stejari şi conifere. Tradiţia muzicii în parc se păstrează, mai ales la zile de sărbătoare, iar la restaurantul de lângă foişorul de muzică se poate sta la mesele de afară, atunci când este vreme bună. Parcul este iluminat pe tot parcursul nopţii, aşa că plimbările se pot prelungi şi după căderea întunericului. Muzeu de sculptură în aer liber Bine integrate în peisaj, statuile din Parcul Alei sunt, totodată, opere de artă şi monumente istorice. Cea mai importantă, din punct de vedere artistic, este bustul lui Mihai Eminescu, operă a sculptorului Corneliu Medrea, care, străjuieşte, din anul 1938, una dintre intrările în parc. Statuia le reaminteşte giurgiuvenilor, că în peregrinările din tinereţea sa, marele poet a trecut şi pe la Giurgiu, unde a poposit vreo şase luni. Un alt monument important este cel dedicat armatei franceze, ca un omagiu adus comandantului trupelor aliate din Peninsula Balcanică, din timpul primului război mondial, Mareşalul Foch, rămas în istorie ca “un comandant de oaste cu merite excepţionale”. Monumentul a fost instalat în anul 1920, când numele mareşalului Foch i-a fost atribuit şi parcului. Din păcate, trecerea timpului a aşternut uitarea peste memoria acelor faptele de viteje şi, astăzi, monumental este adesea vandalizat cu graffiti. Eroul necunoscut din Giurgiu Un impresionant ansamblu de de statui îl formează cele 23 de busturi ale unor eroi din războiul de independenţă de la 1877, instalat în parcul Alei cu prilejul centenarului acestui eveniment istoric de referinţă. Ele poartă semnătura unor importanţi sculptori, printre care Boris Caragea, Vasile Gorduz, Elena Avramescu, Jana Gertler, Horia Flămând ş.a. Dintre toate busturile, doar cel al sergentului giurgiuvean Filip Iliescu, creaţie a sculptorului Dumitru Passima, a fost realizat din imaginaţia artistului, din cauză că nu s-a putut găsi nicio imagine reală a eroului. Multe dintre numele de eroi imortalizaţi în busturile de pe cele două alei ale parcului, printre care Valter Mărăcineanu, Dimitrie Lemnea, Maior Şontu etc., se regăsesc, ca nume de străzi, în multe oraşe din ţară, inclusiv în Bucureşti.

Niciun comentariu: