Pentru anumite organizaţii şi structuri cît se poate de secrete, subiectul OZN este extrem de sensibil, şi nu doar din interes strategic şi militar. Sînt deja destule dovezi că „ei” sînt aici încă din zorii umanitaţii, dar a le accepta existenţa ar însemna cu certitudine conflicte de ordin religios, iar istoria umanităţii ar trebui rescrisă. Işi asumă cineva această răspundere?
Cu siguranţă, superputerile militare, care îşi dispută supremaţia pe glob, nu vor face acest gest. Ar fi o recunoaştere a incapacitaţii lor de a controla ceva ce „nu fiinţează oficial”, dar, cu înspăimîntătoare uşurinţă, le scoate din funcţiune cele mai sofisticate sisteme de arme. Folosind un termen mai puţin academic, situaţia este „naşparlie” doar pentru „greii” care s-au obişnuit ca întreaga planetă să tremure din genunchi la gîndul înfricoşătoarelor arsenale militare de care dispun. Pentru noi ceilalţi, apariţia misterioasă a vizitatorilor din alte lumi poate semnifica speranţa că, în perspectivă, umanitatea va fi ajutată să scape de dictatura forţei şi şansa unui viitor luminos şi creator. Poziţia Vaticanului şi desecretizarea unor dosare de caz reprezintă un început, dar încă mult prea puţin.
Statistic, apariţiile OZN s-au îndesit odată cu primele experienţe nucleare şi masacrele ordonate de SUA, la Hiroshima şi Nagasaki. Eu unul, nu cred că doar curiozitatea i-a determinat pe navigatorii extra sau intratereştri să-şi intensifice observaţiile asupra speciei noastre. Admiţînd existenţa portalurilor folosite pentru călătoriile între universuri şi că acestea se pot deschide şi accidental, înseamnă că nesăbuinţa cu care ne distrugem mediul de viaţă poate avea efecte nefaste şi asupra unei civilizaţii cu care sîntem (fără să ştim şi fără voia noastră) în contact! Deci, OZN-urile încearcă să ne tempereze „entuziasmul distructiv” şi pentru protejarea propriilor interese.
Şi, fiindcă am vorbit despre porţile de trecere dintre lumi, pot spune că am avut privilegiul de a fotografia formarea unui asemenea portal. Evenimentul a avut loc în ziua de 2 iunie 2011, la ora 16.42. Pentru a intra în cadrul observaţiei, trebuie să precizez că, în acea zi, începînd cu ora 15, deasupra Capitalei s-au adunat nori negri, ameninţători, vestitori de furtună. Spre norocul meu, eram acasă şi lucram la un articol pentru revistă. La primele descărcări electrice am fost nevoit să-mi suspend activitatea, să închid computerul, pentru a nu fi afectat de eventualele şocuri de reţea, apoi m-am instalat pe balcon, pentru a admira spectacolul cerului. Este totuşi un spectacol la care, martor fiind, realizezi cît de mic şi neajutorat eşti în raport cu măreţia şi impresionantul dinamism al naturii dezlanţuite.
Vîntul era puternic, iar norii alergau pe cer ca o herghelie de cai sălbatici. La un moment dat, am sesizat că „picături” uriaşe curgeau spre pămînt. Nu, nu erau de apă! Perfect vizibile pe fondul gri-cenuşiu, se estompau sau dispăreau înainte să atingă solul. Nu cumva…? Rapid, am intrat în casă şi mi-am luat aparatul foto, pe care l-am setat pentru a fotografia „în rafală”. Ce am reuşit să imortalizez în imagini m-a uimit şi m-a bucurat în acelaşi timp. Aşa cum aţi citit şi în alte cîteva articole, de ceva vreme presupun că deplasarea OZN-urilor se face prin ferestre-portal (de formă pătrată sau triunghiulară), ce fac trecerea către alte dimensiuni ale spaţio-timpului. Iată că am mai obţinut o confirmare a ipotezei mele: într-o serie de fotografii, pe durata unei secunde, am surprins atît portalul, cît şi OZN-ul ieşit din acesta. In prima fotografie (cea mai importantă ca valoare), se poate observa că fereastra-portal nu este plată, ci curbă. Probabil, cîmpul de natură electromagnetică, generat şi folosit de OZN-uri pentru deplasarea între universuri, exercită o presiune fantastică asupra spaţiului de destinaţie, care se deformează plastic înainte de „ejectarea” navei. In următoarea imagine, portalul este deja închis şi se poate vedea obiectul discoidal care a pătruns în spaţiul nostru. Repet, tot acest proces a durat mai puţin de o secundă.
Autor: Iuri Flo
Autor: Iuri Flo
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu