luni, 27 septembrie 2010

bdm: bdm: bdm: bdm: bdm#links#links#links

bdm: bdm: bdm: bdm: bdm#links#links#links

Sherlock Holmes şi-a construit reputaţia dezlegând cele mai încâlcite enigme. Cu ajutorul doctorului John Watson, colaboratorul său de încredere, renumitul “detectiv consultant” a devenit indispensabil pentru descoperirea infractorilor de orice fel, bazându-se fie pe puterea sa de observaţie, pe deducţia sa infailibilă, fie, la nevoie, pe forţa pumnului.
Dar acum, deasupra Londrei se adună norii unei ameninţări cu care Holmes nu s-a mai confruntat până acum…dar pe care abia o aşteaptă.

După un şir lung de crime violente de tip ritual, Holmes şi Watson sosesc la timp pentru a o salva pe ultima lui victimă şi pentru a-l prinde pe ucigaş: recidivistul Lord Blackwood. În timp ce se apropie data osândei sale prin spânzurătoare, Blackwood—care îi terorizase pe colegii de puşcărie şi totodată pe gardieni cu puterea sa de a stârni şi folosi forţele răului—îl previne pe Holmes că moartea nu va avea nicio putere asupra sa, iar după cum se va vedea, execuţia va eşua conform planurilor lui Blackwood.

Iar atunci când Blackwood pare a-şi fi dus la bun sfârşit toate ameninţările, aparenta sa reînviere seamănă panică în Londra şi confuzie în rândul celor de la Scotland Yard. Dar pentru Holmes, acest joc este doar o nouă provocare.

Portretizându-l din nou pe cel mai faimos erou al lui Sir Arthur Conan Doyle, Robert Downey Jr. îl interpretează pe legendarul detectiv, Sherlock Holmes. Dovedind abilităţi de luptă la fel de puternice ca şi renumita sa inteligenţă, Holmes uzează de cele mai ingenioase metode pentru a descâlci iţele unui caz extrem de complicat, călătorind acolo unde nu i-ar fi trecut nimănui prin minte, pentru a găsi ceea ce alţii nici măcar nu şi-au imaginat vreodată.

Jude Law îl interpretează pe Watson, aliatul dintotdeauna al lui Holmes, care i se alătură ca de obicei pentru a rezolva ultimul caz, înainte ca doctorul să înceapă o viaţă nouă, de om însurat. Rachel McAdams joacă rolul Irenei Adler, o americancă care este pe cât de atrăgătoare, pe atât de periculoasă, având o relaţie furtunoasă cu detectivul, ce constituie, de altfel, singura şaradă pe care acesta nu o poate rezolva. Mark Strong îl interpretează pe Lordul Blackwood, dotat cu un intelect redutabil, care, combinat cu ambiţia şi lipsa sa de scrupule, îl face să fie un adversar de temut. Eddie Marsan îl întruchipează pe angajatul Scotland Yard, Inspectorul Lestrade, care e impresionat şi totodată timorat de marele Sherlock Holmes.

Warner Bros. Pictures prezintă, în asociere cu Village Roadshow Pictures, o producţie Silver Pictures, în asociere cu Wigram Productions, un film de Guy Ritchie, “Sherlock Holmes.” Ritchie asigură regia filmului după un scenariu de Michael Robert Johnson, Anthony Peckham şi Simon Kinberg, după o idee de Lionel Wigram şi Michael Robert Johnson. Joel Silver, Lionel Wigram, Susan Downey şi Dan Lin sunt producătorii filmului, iar Michael Tadross şi Bruce Berman sunt producătorii executivi, în timp ce Steve Clark-Hall este co-producător.

Echipa de creaţie din spatele camerei de filmat îi include pe directorul de imagine, premiat cu Oscar, Philippe Rousselot (“A River Runs Through It”), scenografa, nominalizată la Oscar, Sarah Greenwood (“Atonement,” “Pride & Prejudice”), editorul James Herbert (“RocknRolla”), şi designerul de costume, premiat cu Oscar, Jenny Beavan (“A Room With a View”). Muzica este compusă de compozitorul Hans Zimmer (“The Lion King,” “Gladiator”), laureat al premiului Oscar şi posesor al mai multor nominalizări la Oscar. “Sherlock Holmes” va fi distribuit internaţional de Warner Bros. Pictures, o companie aparţinând Warner Bros. Entertainment Company.
Sherlock Holmes este un detectiv particular, un personaj de ficțiune de la sfârșitul secolului al 19-lea și începutul secolului 20, a cărui primă "apariție publică" a fost în 1887, fiind creat de scriitorul și medicul britanic Sir Arthur Conan Doyle.

Sherlock Holmes a devenit faimos pentru cunoștințele sale profunde în cele mai variate domenii, spiritul său de observație remarcabil, profunzimea gândirii sale și înțelegerea logică a celor mai variate cazuri și întâmplări. Holmes este probabil cel mai faimos detectiv fictiv și, desigur, unul dintre cele mai cunoscute și universal recunoscute personaje literare.

Conan Doyle a scris patru romane și cincizeci și șase de povestiri sau nuvele în care apare creația sa literară. Aproape toate sunt povestite de Doctorul John H. Watson, prietenul și biograful lui Holmes, cu excepția notabilă a două dintre ele, narate de însuși Sherlock Holmes și alte două, scrise la persoana a treia.

Povestirile au apărut la început într-un serial al revistei The Strand, urmând apoi să apară de-a lungul unei perioade de mai bine de patruzeci de ani. Această modalitate de apariție era foarte comună a acelor timpuri întrucât și operele lui Charles Dickens, spre exemplu, au apărut, la rândul lor, într-o manieră foarte asemănătoare. Considerând ansamblul tuturor povestirilor, nuvelelor și romanelor, perioada temporală acoperită este 1878 - 1903, cu un caz final în 1914.

Este interesant de observat că acest personaj literar a devenit atât de faimos de-a lungul timpului încât a devenit probabil cel mai jucat personaj de către cei mai mulți actori. În același timp, conform unei estimări făcută de ziarul The Times, după 1964 vânzările în întreaga lume a povestirilor cu Sherlock Holmes au trecut pe locul doi, după Biblie, care este de departe cea mai vândută carte a tuturor timpurilor
Memoriile lui Sherlock Holmes (în engleză The Memoirs of Sherlock Holmes) este o colecție de 12 povestiri polițiste scrise de Sir Arthur Conan Doyle și avându-l în rolul principal pe faimosul detectiv. Cartea originală a fost ilustrată de Sidney Paget.

Acestea povestiri scurte au fost publicate inițial ca simple povestiri în revista Strand Magazine în perioada decembrie 1892 - decembrie 1893, apoi în volum, în 1894, editat de George Newnes Ltd din Anglia.
Povestiri
Cele 12 povestiri (11 în edițiile americane) ale acestei colecții sunt următoarele:

"Stea de Argint"
"Aventura cutiei de carton" (această povestire este în volumul Ultima reverență în edițiile americane ale canonului)
"Fața galbenă"
"Funcționarul agenției de bursă"
"Vasul "Gloria Scott""
"Ritualul Musgrave"
"Enigma din Reigate"
"Omul necinstit"
"Pacientul rezident"
"Traducătorul de greacă"
"Tratatul naval"
"Ultima problemă" Diferențe între ediții
Prima ediție londoneză a Memoriilor din 1894 nu a inclus povestirea "Aventura cutiei de carton", deși toate cele 12 povestiri fuseseră publicate anterior în revista Strand Magazine. Prima ediție americană a inclus această povestire, dar a fost foarte repede retrasă și înlocuită cu o ediție revizuită care a omis-o.

Motivul care stă la baza acestei omisiuni este neclar. În Marea Britanie, povestirea a fost scoasă aparent la cererea lui Doyle deoarece includea o referire la adulter și nu era recomandată pentru tinerii cititori. Aceasta ar putea fi cauza eliminării sale rapide din ediția americană și unele surse presupun că editorul a crezut că povestirea era prea scandaloasă pentru publicul american.

Ca urmare, această povestire nu a fost republicată în SUA timp de mai mulți ani, fiind ulterior inclusă în volumul Ultima reverență. Chiar și astăzi, mulți editori americani ai canonului holmesian o includ în Ultima reverență, în timp ce majoritatea edițiilor britanice păstrează povestirea la locul ei inițial din Memoriile lui Sherlock Holmes.

În plus, când povestirea a fost scoasă din Memorii, paginile ei de la început, în care Holmes îl imită pe Dupin, au fost transferate la începutul povestirii "Pacientul rezident". În unele ediții americane ulterioare ale Memoriilor, în care se omite "Aventura cutiei de carton", acest transfer continuă să apară. Sunt povesti de care cand eram mic nu ma puteam dezlipi de la cartile ale Sherlock Holmes.acum aveti si filme cu Sherlock Holmes doar trimiteti adresa acestui bloog prieteniilor tai care iubesc sherlock Holmes.Cu respct pt cititori mei am sa mai public filme cu Sherlock Holmes.Cu respect.Birta Daniel Mihai