sâmbătă, 2 octombrie 2010

bdm: bdm: bdm: bdm: bdm: bdm#links

Cancerul mamal este o boala foarte cruda,foarte dureroasa pt omul care se zbate pt a trai si pentru familia lui.Sa spunem ca din 20 femei 15 mor de cancerul mamal.Cauzele boli sunt urmatoarele. Cauza exacta a cancerului mamar este necunoscuta. Hormonii feminini si varsta inaintata joaca un rol in determinarea cancerului mamar. Cancerul mamar este o boala frecventa la femeile in varsta de peste 50 de ani. Riscul de cancer mamar la femeile intre 30 si 40 de ani este de aproximativ 1 la 250 de femei, in timp ce pentru femeile intre 40 si 50 de ani este de 1 la 70.
Simtomele.Simtomele care apar la aceasta boala sunt.
Simptomele cancerului mamar includ:
- un nodul la nivelul sanului sau axilei aparut de curand
- modificarea marimii sau formei sanului
- modificarea pielii de pe sani, cum ar fi o cuta sau o pata
- scurgeri sau sangerari la nivelul mamelonului care apar la strangerea acestuia
- modificari ale mamelonului, cum ar fi retractia sau inversia
- cruste la nivelul mamelonului
- modificari de culoare sau textura a pielii de pe san sau o culoare mai inchisa in jurul mamelonului
- un nodul la nivelul sanilor la barbati. Cancerul mamar in stadiu incipient este adesea depistat printr-o mamografie, inainte de a fi aparut orice fel de simptome. Cel mai frecvent simptom este nodulul mamar nedureros. Cu toate acestea, nodulii mamari din cancerul mamar pot fi, de asemenea, durerosi.Mecanismele lui fiziopatogenetic se descriu cam asa. Cancerul mamar consta in cresterea anormala a celulelor de pe marginea ductelor si lobulilor unui san. Cancerul mamar este clasificat in functie de aspectul microscopic al celulor canceroase.
Stadiile indica raspandirea cancerului in interiorul sanului, in tesuturile invecinate si in alte organe. Medicii specialisti determina stadiul cancerului mamar cu ajutorul informatiilor furnizate de anumite teste, cum ar fi biopsia ganglionilor axilari, analize sangvine, scintigrafia osoasa si radiografii. Stadiul cancerului este unul dintre cei mai importanti factori in functie de care se decide tratamentul optim.Factori de risc care produc ca aceasta boala sa intra in mecanismele ei sunT. Sus
Riscul de cancer mamar creste odata cu varsta:
- aceasta boala este rara la femeile mai tinere de 35 de ani;
- toate femeile de 40 si peste 40 de ani au risc pentru cancer mamar;
- cele mai multe cazuri apar la femei in varsta de peste 50 de ani;
- riscul de cancer mamar este crescut la femeile de peste 60 de ani.

Cancerul mamar este mai frecvent la femeile albe fata de cele negre, hispanice sau asiatice.
Desi exista cazuri de cancer mamar si la barbati, 99% din cazuri apar la femei.

Antecedente personale de cancer mamar – Femeile care au avut cancer mamar la unul dintre sani are un risc crescut de a dezvolta un al doilea sau un nou cancer. Cancerul mamar poate recidiva la nivelul aceluiasi san, in celalalt san sau in alte zone ale organismului, cum ar fi plamanii, ficatul, creierul sau oasele.

Istoricul familial – Riscul unei femei pentru cancer mamar este crescut daca mama, sora, fiica sau 2 sau mai multe rude apropiate, cum ar fi verisoarii, au antecedente de cancer mamar, in special daca au fost diagnosticate inaintea varstei de 50 de ani.
Femeile care mostenesc anumite mutatii genetice la nivelul genelor BRCA1 si BRCA2 au un risc mult mai mare de a face cancer mamar. Rudele pacientilor cu cancer mamar, care poarta de asemenea, aceste modificari au risc mai mare de a dezvolta, cancer mamar, colonic sau ovarian. Cu toate acestea, cele mai multe femei care au o istorie familiala de cancer mamar, nu au aceste modificari la nivelul genelor BRCA.

Mutatiile genelor BRCA1 si BRCA2 sunt mult mai frecvente in anumite grupuri etnice, cum ar fi evreii Ashkenazi.
Testele genetice sunt disponibile pentru determinarea mutatiilor genetice mult timp inainte de depistarea cancerului mamar. In familiile in care exista multe femei cu antecedente de cancer mamar, testele genetice confirma sau infirma prezenta mutatiilor genetice cunoscute a creste susceptibilitatea pentru cancer mamar. Medicii specialisti sugereaza diferite moduri de prevenire sau de amanare a debutului sau de depistare precoce a cancerului mamar in cazurile femeilor cu mutatii genetice.

Modificari la nivelul sanilor – Odata diagnosticata hiperplazia atipica sau carcinom lobular in situ sau dupa 2 sau mai multe biopsii pentru anumite afectiuni necanceroase, riscul de cancer mamar creste.

Alti factori care cresc riscul de cancer mamar includ:

- radioterapia – Femeile ai caror sani au fost expusi la varste tinere la cantitati semnificative de radiatii la nivelul sanilor, in special cele tratate pentru limfomul Hodgkin, au un risc crescut pentru cancer mamar. Studiile arata ca, cu cat femeia este mai tanara cand face radioterapie, cu atat riscul de cancer mamar este mai crescut.
- varsta inaintata la nasterea primului copil – Femeile care nasc primul copil dupa varsta de 30 de ani au risc mai crescut de a face cancer mamar fata de cele care au primul copil inainte de 30 de ani.
- hormonii - Studiile de specialitate sugereaza ca terapia de substitutie hormonala facuta mai mult de 4 ani creste riscul de cancer mamar. Riscul creste in timpul terapiei si isi revine la normal dupa ce terapia este intrerupta. Varsta primei menstruatii mai mica de 12 ani si debutul menopauzei dupa varsta de 55 de ani cresc riscul de cancer mamar.
- dieta si stilul de viata au fost studiati ca factori de risc - Cresterea in greutate dupa menopauza, in special dupa menopauza naturala sau dupa varsta de 60 de ani, poate creste riscul de cancer mamar.

Studiile au aratat ca femeile care au o dieta bogata in grasimi sunt mai susceptibile de a face cancer mamar fata de cele cu o dieta saraca in grasimi.
Studiile sugereaza ca, consumul de bauturi alcoolice creste usor riscul pentru cancer mamar.
Daca simtiti aceste dureri ce sunt scrise mai sus atunti mergeti la medicul de specialitate. Simptomele unei afectiuni mamare care necesita evaluarea unui medic specialist sunt:
- un nodul la nivelul sanului sau axilei aparut de curand
- o modificare a marimii sau formei sanului
- o modificare a pielii de pe sani, cum ar fi o cuta sau o pata
- scurgeri sau sangerari la nivelul mamelonului care apar la strangerea acestuia
- modificari ale mamelonului, cum ar fi retractia sau inversia
- cruste la nivelul mamelonului
- modificari de culoare sau textura a pielii de pe san sau o culoare mai inchisa in jurul mamelonului
- un nodul la nivelul sanilor la barbati.
Mamografiile se fac de obicei la radiologi. In cazul in care sunt necesare evaluari suplimentare, se recomanda consultul unui chirurg generalist sau chirurg specializat pe zona sanului.
Cancerul mamar este tratat de chirurg, medicul oncolog si medicul radioterapeut.
Atunci cand este suspectat un cancer mamar, se face biopsia unei bucati de tesut pentru confirmarea diagnosticului. Obtinerea mostrei de tesut pentru biopsie se poate face fie printr-un ac introdus la nivelul nodulului sau zonei care are un aspect suspect la mamografie, fie prin extirparea chirurgicala a intregii arii suspecte. Mostra de tesut va fi analizata microscopic de un medic anatomopatolog.

Cu cat este depistat mai precoce cancerul mamar, cu atat este mai usor de tratat si cu sanse de reusita mai mari.
Cele mai comune metode de depistare a cancerului mamar includ:

Mamografia – Mamografia este o radiografie mamara care poate adesea depista tumori care sunt prea mici pentru a putea fi palpate de medic. Medicii specialisti pot recomanda repetarea regulata a mamografiei, in special in cazul femeilor cu factori de risc pentru cancer mamar. Utilitatea mamografiei variaza in functie de varsta. Acest fapt este dezbatut in continuare de catre experti.

Examinarea clinica a sanilor – Aceasta consta in examinarea (inspectia, palparea) atenta a sanului si a axielei pentru depistarea unor noduli sau altor formatiuni anormale.

Autoexaminarea sanilor – Aceasta este o procedura simpla pentru detectarea nodulilor mamari. Medicii specialisti se contrazic in ceea ce priveste necesitatea examinarii sanilor de catre femeile insasi. Studiile au esuat in a arata scaderea numarului de decese prin cancer mamar cu ajutorul acestei metode. Din acest motiv, nu se recomanda inlocuirea examinarii clinice a sanilor de catre un medic si a mamografiei de catre aceasta metoda.

RMN san – RMN (rezonanta magnetica nucleara) este mult mai sensibila fata de mamografie in detectarea tumorilor la femeile care au un istoric familial de cancere mamare semnificativ.
Investigatiile se fac.1ecografia mamara.
2.Rezonanta magnetica nucleara(RMN)
3.biopsia mamara.
In cazul in care se suspicioneaza un cancer mamar, testele ulterioare includ:
- mamografia - in cazul in care nu a fost deja facuta;
- ecografia mamara – se recomanda in cazul in care examinarea clinica sau mamografia depisteaza un nodul mamar. Ecografia mamara este folosita pentru localizarea anomaliilor, incluzand nodulii. Este adesea folosita pentru diferentierea nodulilor solizi de "nodulii" plini cu lichid (chiste);
- rezonanta magnetica nucleara (RMN)- a� sanului este uneori folosita pentru localizarea anomaliilor, determinate de cancerul mamar. Este adesea folosita pentru diferentierea nodulilor solizi de "nodulii" plini cu lichid (chiste)
- biopsia mamara – In cazul in care este depistat un nodul mamar, se extirpa o mica portiune din el pentru a fi analizat microscopic pentru a se cauta prezenta celulelor canceroase. Biopsia se realizeaza prin introducerea la nivelul nodulului a unui mic ac cu care se preleva tesut.
Testele care pot fi facute asupra celulelor canceroase includ:
- statusul receptorilor estrogenului si progesteronului – Estrogenul si progesteronul stimuleaza cresterea celulelor mamare normale si a unor celule canceroase mamare. Receptorii acestor hormoni pot regla cresterea celulelor canceroase
- statusul receptorilor HER-2 – HER-2/neu este o proteina care regleaza cresterea unor anumitor tipuri de celule canceroase mamare;
- hemoleucograma (numararea completa a tuturor tipurilor de celule sangvine) care ofera informatii importante despre celulele sangvine, incluzand globulele rosii (hematii), globulele albe (leucocite) si plachetele sangvine (trombocite);
- analize biochimice sangvine care masoara nivelurile sangvine ale anumitor substante (cum ar fi transaminazele hepatice);
- radiografia toracica care prezinta o imagine a organelor din interiorul toracelui, incluzand inima si plamanii, vasele sangvine si diafragma (muschiul care separa toracele de abdomen).

Aproximativ 25% din femeile cu cancer mamar prezinta o supraexpresie (o cantitate mare) a acestei proteine care stimuleaza cresterea celulelor canceroasa.
Daca sunteti diagnosticata cu cancerul mamar cu metastaza atunti doctorul va trimite la computer tomografic.computer tomografia care reda imagini detaliate ale organelor si structurilor din torace, abdomen si pelvis;;
- scintigrafia osoasa pentru a depista metastazele osoase;
- computer tomografia sau RMN cerebral pentru depistarea metastazelor cerebrale Tratament - Generalitati Tratament - GeneralitatiSusTipurile de tratament pentru cancerul mamar sunt:
1. Extirparea chirurgicala - procedeele de extirpare sunt:
- extirparea nodulului cu pastrarea intacta a sanului
- extirparea intregului san (mastectomie)
2. Radioterapia
3. Chimioterapia
4. Terapia hormonala cu Tamoxifen sau un inhibitor de aromataza
5. Terapia biologica cu anticorpi monoclonali care blocheaza proteina HER-2 (aceasta terapie este uneori folosita in tratamentul cancerului mamar care a metastazat in alte zone ale organismului).

Tratamentul este de obicei chirurgical, medicamentos si radioterapeutic. Decizia asupra metodei de tratament se bazeaza pe o combinatie de factori care includ informatii specifice despre cancer, preferintele bolnavului si starea de sanatate a acestuia.


Atunci cand se decide metoda de tratament, medicul si pacienta trebuie sa tina cont de urmatoarele:
- marimea si localizarea cancerului mamar;
- aspectul microscopic al celulelor canceroase;
- raspunsul cancerului la actiunea hormonala;
- existenta sau nu a celulelor canceroase in ganglionii axilari palpabili.

Medicul trebuie sa tina cont si de preferintele personale si de starea de sanatate ale bolnavelor, incluzand:
- dorinta de pastrare a sanului;
- istoria familiala si personala de cancer mamar;
- alte afectiuni coexistente.

Multe femei cu cancer mamar necesita extirparea completa a sanului afectat. Poate fi necesara si extirparea unora sau tuturor ganglionilor axilari. Chiar si daca este extirpata intreaga zona afectata vizibila intraoperator, este necesara si radioterapia. Se pot recomanda de asemenea chimioterapie si terapie hormonala. Aceste doua metode de tratament se pot recomanda inainte de interventia chirurgicala pentru a se incerca micsorarea dimensiunilor cancerului. In aceasta situatie se numesc terapii neoadjuvante.Va rog daca ati avut o asemenea boala si vati vindecat va astept cu mare drag sami lasati un mesaz. Va Multumesc. Cu Respest Birta Daniel Mihai.